|
| Primaria | | Localitatea | | Monitorul oficial local |
Administrare site
|
MonografieComuna Adancata face parte dintr-un spatiu geografic in care primele atestari de locuire dateaza cu peste jumatate de mileniu in urma. Lipsa sapaturilor arheologice in zona face ca primele mentiuni care evidentiaza popularea in perimetrul comunei, ca si cele ce vizeaza continuitatea de locuire in zilele noastre ne parvin in exclusivitate pe cale documentara. Monografia comunei incearca sa cuprinda intr-o imagine de sinteza trecutul, prezentul si viitorul unei localitati dintr-un tinut generos si sublim - “Tara de Sus” de aceea autorii au apelat la o exprimare densa si convingatoare, dar si la limbajul cifrelor, pentru a demonstra mutatiile cantitative dar mai ales calitative, care au avut loc in toate domeniile de activitate. Cartea de vizita a comunei nu poate fi epuizata in cateva randuri. Ar fi trebuit un “cantec incapator”, in care ni se va vorbit despre toti acesti oameni, participanti activi la viata economica, social-politica, cultural ideologica, artistica. Pe baza legendelor si a datelor culese, vechimea satului coboara pana inaintea anului 1500, fiind si el o mica asezare in jurul cetatii Sucevei. Printre localnici dupa rascoala lui Gheorghe Doja din 1514, si-au gasit loc de asezare un grup restrans de bejenari ardeleni. Denumirea satului nu vine numai de la pozitia terenului ci si de la bejenari, care au cautat loc « mai adanc « in padure. Denumirea variaza : « Dâncata Ungureni« (venita de la unguri), Adâncata Berhometele, tinutul Sucevei, tinutul Dorohoi, Siret, Ocolul Berheiu si altele. A facut parte din judetul Dorohoi si a trecut in 1928 la Suceava in urma cererii locuitorilor. A fost sat domnesc. In 1596 este dat de Teodor Movila ca zestre Manastirii Teodoreni din Burdujeni, devenind sat manastiresc, cu bir si obligatii catre manastire. La sfarsitul secolului al XVIII-lea se considera ca ar fi fost intemeiat si satul Adancata. Afirmatiile unor locuitori mai varstnici ai satului potrivit carora, in trecut ar fi fost descoperita de catre preotul Dimitrie Popovici o inscriptie de piatra datata la 1700, nu au un fundament stiintific. Prima informatie argumentata documentar referitoare la satul Adancata, apare in 1772 intr-o catagrafie in care asezarea avea un numar de 35 case. Cei aproximativ 150 de locuitori existenti in 1772, este posibil sa fi pus bazele localitatii Adancata in jurul anilor 1700. Dealtfel in raportul bibliografic al localiatilor din Romania, sunt indicate in « Dosare moldovenesti si muntenesti« care fac referire la catagrafia din 1772. Satul Fetesti, asezat in partea de sud a comunei Adancata, de o parte si de alta a paraului Grigoresti, este atestat pentru prima data documentar la 19 iulie 1632. Printr-un act de danie emis la acea data, Satul a fost daruit de Moise Movila lui Ilustratie logofat, pana in 1632 apartinand lui Ioan Movila. Pentru secolul al XVIII – lea stirile referitoare sunt insa foarte putine.
Satul Calugareni, asezat in partea de nord a Comunei Adancata, pare a fi intemeiat la sfarsitul secolului XIX-lea. Administrativ, pana catre sfarsitul secolului al XIX lea, satele de pe actualul teritoriu al comunei Adancata au apartinut judetului Dorohoi, facand parte din plasa Barhometele. Hantestiul era centru de comuna, avand in componenta satele Adancata, Hantesti si Mitoc, iar satul Beresti apartinea comunei Zvoristea. Spre deosebire de celelalte sate, care impreuna cu mosiile lor apartineau unor proprietari, satul Adancata, dupa 1864 intra in proprietarea statului. Inainte de secularizarea averilor manastiresti prin legea data de A.I. Cuza in 1863, Adancata apartinea manastirii Teodoreni din Burdujeni. Din a doua jumate a secolului al XIX lea, dictionarele geografice ne dau informatii statistice exacte referitoare la numarul de locuitori ai satelor Adancata, Hantesti, Fetesti si Beresti. Astfel in 1872 vechea comuna Hantesti de atunci (care cuprindea satele Hantesti, Adancata si Mitoc) totaliza 3445 de locuitori. In 1898 satul Adancata avea 1308 locuitori, Hantestiul 1852 de locuitori, satul Beresti 5444, iar Fetestiul 429 locuitori. Dupa 1890 Adancata devine comuna, fiind formata din satele Adancata si Mitocu Dragomirnei, iar satele Hantesti, Beresti si Fetesti formau comuna Hantesti. Prin impartirea administrativ-teritoriala din 1968 comuna Hantesti este desfiintata, Adancata devenind centrul administrativ al comunei, care-i poarta astazi numele.
In anul 2004 la 1 ianuarie se infiinteaza din nou comuna Hantesti, comuna Adancata fiind formata numai din satele Adancata, Calugareni si Fetesti, componeneta care se pastreaza si in prezent.
Amplasarea Comunei Adancata
| Limitrofa municipiului Suceava in partea de NNE se afla la 12 km de municipiul Suceava, deoparte si de alta a drumului national DN 29A. In jurul satului Adancata se intinde o salba de paduri care coboara pana in sat. Comuna Adancata are in componenta 3 sate: Adancata - resedinta de comuna, Calugareni, Fetesti. Satul Calugareni, component al comunei Adancata, asezat in partea de nord a comunei, se afla situat pe DN 29A la o distanta de 3 km de centrul comunei. Satul Fetesti se afla la o distanta de 5 km de centrul comunei, legatura facandu-se de centrul comunei prin DC nr 59. Ca intindere, Comuna Adancata are o suprafata de de aproximativ 3857 ha, din care 1834 ha teren arabil, 360 de ha pasuni si pajisti, 4 ha livezi, 1513 ha paduri, 92 km drumuri, 27 ha alte suprafete (ape, curti). |
|
Teritoriul comunei Adancata se afla situat din punct de vedere fizico-geografic in partea sud-estica a Masivului deluros al Dragomirnei, subunitate naturala a podisului Sucevei. O privire mai detaliata impune precizarea ca aceasta unitate teritoriala se desfasoara intre interfluviul inalt Suceava-Siret si culoarul morfologic al Siretului, in vestul Seii Bucecea. Aceasta pozitie ii confera unitatii administrativ-teritorial studiate particularitati geografice tipice Podisului Suceava, dar si unele caracteristici proprii, impuse indeosebi de contactul cu culoarul larg al Siretului, trasaturi care se reflecta inedit in conditiile de relief, clima, hidrografie, vegetatie, soluri.
| Vecini: |
| Nord |
Comuna Zvoristea |
| Vest |
Comuna Mitocul Dragomirnei |
| Sud-Vest |
Municipiul Suceava |
| Sud |
Comuna Salcea |
| Sud-Est |
Comuna Dumbraveni |
| Est |
Comuna Hantesti |
Relieful
| Arhitectura actuala pe teritoriul comunei Adancata este rezultatul unei evolutii subaeriene (postvelhiniene) indelungate, marcata de actiunea diferentiata ca intensitate si in timp a proceselor modelatoare, nota aparte dand-o alcatuirea litologica si structural. Relieful din limitele comunei Adancata se desfasoara intre absolute de 476 m (cota altimetrica situata in partea de vest a satului Adancata), in Dealul Mitoc si 255 m care corespunde televegului actual al Siretului in SE-ul satului Hantesti. |
|
Intre altitudinile mentionate se observa o energie a relifului de 212 m. Altitudinile maxime caracterizeaza suprafetele interfluviale. Dealul Mitoc 476 m, Dealul Capraria 452 m, Dealul Potvileanca 435 m. Caracteristica de ansamblu este data insa de caderea generala a reliefului de la vest catre valea Siretului, fapt care confirma dealtfel rolul important pe care la joaca nivelul de baza al Siretului in modelarea reliefului. In ceea ce priveste pantele, acestea reprezinta inclinari ce oscilleaza in ansamblu intre 1-45 grade, uneori chiar depasind aceasta valoare. Extinderea mare a suprefetelor de relief cu denivelari mai mari de 20 grade este o consecinta firesca a dezvoltarii vailor subsecvente ale parailor Adancata, Humaria, Grigoresti care intersecteaza pe o directie aproape perpendiculara depozitele petrografice velhiniene dispuse monoclinal. Suprafetele interfluviale, podurile unor terase, albiile majore si unele glacisuri prezinta declivitati reduse, situate intre 3-15 grade, constituind si terenurile cele mai favorabile luate in cultura agricola, pe care se pot face lucrari mecanizate eficiente. Valorile diferite ale inclinari pantei versantilor ofera o energie potentiala si efectiva diferentiata a proceslor geomorfologice actuale din zona. In timp ce pantele cu inclinari mari (de peste 15 grade) sunt insotite de procese de alunecare, eroziuni erodare si torentiale suprafetele slab inclinate sunt cele mai afectate de eroziuni in suprafata incipienta. Coastele apar in cadrul vailor subsecvente ca rezultat a eroziunii pe capete de strat, dand o nota aparte peisajului morfologic. Cele mai tipicice coaste sunt cele dezvotate pe dreapta paraielor Adancata, Grigoresti, Humaria, introducand in relief denivelari de 100-150 m. Fronturile de coasta sunt insotite in toate cazurile de procese de deplasare in masa complexa. Vaile alaturi de coaste, dau o nota aparte peisajului fizico-geografic. Stadiul de evolutie si directia de curgere a principalelor artere hidrografice, alaturi de structura geografica, au contribuit la individualizarea vailor subsecvente, resecvente si obsecvente. Influenta cea mai hotaratoare asupra reliefului a exercitat-o apa, ca agent modelator si intr-o masura mai restransa temperatura aerului (prin variatiile termice diurne ai anuale), umuditatea atmosferica si vantul. Actiunea combinata a acestor factori, in cadrul careia s-au manifestat cel mai viguros procese de modelare cauzate de actiunea complexa a apei, adus la dezvoltarea unor forme de relief caracateristice: Interfluviile cu aspect colinar se dezvota in jumatate nordica a comunei Adancata, avand o infatisare usor rotunjita in profil transversal si o cadere usoara pe directia orientarii drenajului hidrogrfic actual. Tipice in acest sens sunt interfluviile Racova - Valea Mare si Prisecaru - Racova situat la altitudinea medie de 320 m in sudul dealului Beresti. Caracter sculptural-deluros prezinta intefluviul Valea Mare - Adancata puternic fragmentat de vai torentiale. Versantii deluviali cu degradari accentuate se impun mai pregnant in relief prin micro-relief complex: trepte si valuri de alunecare, ravene, ogase, microdepresiuni si vai torentiale. Ei cunosc un studiu avansat de degradare fiind in majoritate despaduriti si chiar utilizati nerational in scopuri economice. Este cazul versantilor nordici al dealurilor Caprarie si Plesa, versantul vestic al Dealului Beresti si versantii estici ai dealurilor Mitoc, Potvileanca si Naruisului. Terasele se etaleaza in regiunea studiata pe dreapta raului Siret, avand altitudini relativ diferite. Majoritatea se afla intr-un stadiu avansat de glacizare. In urma cercetarilor efectuate in termen am pus in evidenta mai multe trepte de terasa situate la altitudini relative de 180 m, 140-160 m, 65-80 m, 30-10 m, atat in Dealul Beresti cat si in Dealul Plesa. Asocierea formelor de relief structurale, eroziunii-denudutionale si de acumulare fluviatila intr-un spatiu geografic relativ restrans are intindere conform peisajului morfologic actual al comunei Adancata. Clima
| Prin pozitia sa in latitudine teritoriul comunei Adancata se situeaza in conditiile climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflecta in distributia temperaturii si precipitatiilor. In linii mari, clima unitatii teritoriale studiate inregistreaza in regimul elementelor meteorologice caracteristicile de ansamblu ale climatului specific partii de sat a podisului Sucevei. |
|
Un rol deosebit de importatnt il joaca prezenta culoarului morfologic larg deschis al Siretului in E comunei care imprima anumite particularitati dinamice maselor de aer, regimului termic si pluviometric. Temperatura aerului inregistreaza diferentieri reduse (1-3 grade) latitudine si altitudine, insa influenteaza prin varietatile orare, diurne, lunare si anuale.Comuna Adancata este traversata de izoterma anuala de 7,6oC. Amplitudinea termica in luna cea mai rece 4,5oC, in iulie +18,5oC. Intre 1955-1985 s-au constatat extremitatile termice astfel maximul 34oC (16 iunie 1972) si minimul 31,4oC (15 ianuarie 1972). Primul inghet de toamna apare intre 24 septembrie - 1 decembrie. Cel mai timpuriu inghet s-a produs la 14 septembrie 1973, ultimul inghet de primavara inregistrandu-se intre 21 aprilie - 1 mai. Numarul zilelor fara inghet fiind de aproximativ 160-170. Ingheturile sunt puse in legatura cu patrunderea frecventa a maselor de aer rece din NV din lungul culoarului de vale al Siretului. Cele mai timpurii brume in zona au cazut in 13 septembrie 1942, 17 septembrie 1952, 18 septembrie 1940. Cele mai tarzii brume au fost inregistrate in zilele de 20, 21, 22 mai 1952. Precipitatiile atmosferice constituie un element meteorologic cu o instabilitate mult mai mare. Reteaua mai deasa de statii cu observatii fluviometrice din zona, permite o caracterizare mai detaliata a regimului fluviometric. In acest sens am folosit datele inregistrate in statiile Zvoristea si Suceava pentru a cuprinde variatiile precipatiilor in Comuna Adancata. Ca urmare media anuala a precipitatiilor este la Mitoc 556,4 mm, Adancata 521 mm. Latitudinal mediile fluviometrice multianual scad de la valoarea de 561 mm la Zvoristea, la 546,5 mm Adancata si 536 mm Suceava. Cele mai mari cantitati medii lunare, se inregistreaza in lunile iunie-iulie, in unii ani depasind chiar 100 mm, ca urmarea ploilor torentiale bogate. Valori minime caracterizeaza lunile cu precipitatii solide (decembrie, ianuarie, februarie). Din volumul total al precipitatiilor, ponderea o au cele cazute sub forma de ploaie, numarul zilelor cu precipitatii sub forma de zapada este de aproximativ 174 mai mic decat numarul zilelor cu precipitatii sub forma de ploaie. Dupa cantitatea de precipitatii repartizate in timp (1896-1915, 1921-1980) la Adancata se observa ca frecventa ca 24% au fost ani normali, 12% mai ploiosi, 8% ploiosi, 8% foarte ploiosi, 4% excesiv de ploiosi, 24% mai secetosi si 20% secetosi. Vanturile transportand mase de aer reci si umede, calde si uscate vanturile contribuie in mare masura la modificarea condiitiilor climatice ale zonei studiate. Frecventa si viteza vanturilor cunosc o dominanta NV pe directia orientarii formelor majore de relief. Intre 1961-1980 viteza medie la Suceava a fost de 3,2 m/s, cele mai mari viteze le au vanturile din NV cu 5,7 m/s, din SE cu 4,6 m/s, cele din NV au cea mai mare frecventa (31%), apoi cele din SE (14,1%).
Hidrografie
| Situarea teritoriala in zona temperat continentala cu precipitatii relativ bogate altereaza orizonturile de roci permiabile si impermeabile si valori mai mici ale evaporarii determina o retea hidrografica de suprafata si a unor orizonturi de ape subterane bogate ca volum. |
|
Morfologia regiunii, alimentartea variata din precipitatii, compozitia gazoasa din apele de suprafata, structura depozitelor sarmatiene si grosimea celor cuaternare, reflecta particularitatile orizonturilor freatice cantonate in depozite aluvionare ale sesurilor, teraselor, conurilor de dejectie, geocisurilor, precum si in depozitele deluviale sau velhiniene.Cantitativ si calitativ apele subterane permit o utilizare eficienta ca sursa de apa potabila sau industriala. Raul Siret, principala artera hidrografica din zona, dreneaza partea estica a comunei Hantesti pe o distanta de peste 7 km, sector in care primeste ca afluenti de pe partea dreapta paraiele Hantesti, Beresti si Grigoresti avand o influenta foarte mare asupra reliefului.Comuna este strabatuta de numeroase paraie dintre care amintim: - Paraul Morii care traverseaza satul Adancata, avandu-si izvoarele din padurea Adancata si se varsa in paraul Valea Mare - Parul Valea Mare, desparte satul Adancata de satul Calugareni si fiind granita cu comuna Hantesti, varsandu-se in raul Siret.
Solurile
| Pe teritoriul comunei Adancata s-au dezvoltat mai multe tipuri de sol in conditii variate. Cea mai mare extindere o au molisolurile (solurile cenusii) si argiluvisolurile (brune luvice) dezvoltate sub vegetatii forestiere. Aceste tipuri de soluri ocupa suprafete mai mari decat arealul padurilor evidentiind extinderea mai mare in trecut a fondului forestier. Molisolurile apar pe versantii cu drenaj relativ bun si intr-o masura relativ mai mica pe terase sau platouri. Au o fertilitate buna dar pe versantii supusi eroziunii accelerate necesita masuri de fertilizare suplimentara. |
|
Argiluvisolurile se dezvolta in cuprinsul teraselor interfluviilor si platourilor inalte necesitand masuri corespunzatoare de fertilizare datorita continutului mai redus de humus. Interzonal remarcam prezenta pe suprafete relativ mai mari solurilor hidromorfe si neevoluate. In categoria celor hidromorfe mai frecvent intalnite sunt solurile pseudogleice din cuprinsul arealelor cu excese de umiditate cu un drenaj natural foarte slab din cuprinsul vailor. In parte au fost supuse unor lucrari complexe de drenaj. Solurile nevoluate sunt reprezentate prin erodisoluri (pe versanti puternic erodati) coluvisoluri (pe glaciaturile coluviale) si soluri aluviale sau intindere mare in cuprinsul sesului raului Siret. Versantii nordici si dealurilor Plesa si Capraria, versantul estic al Dealului Mitoc si unele areale mai restranse de pe versantii vestici si sud-vestic sunt zone cu o morfodinamica acceantuata, in cadrul carora procesele de deplasare in masa se manifesta cu intensiate. In cadrul acestor areale intalnim complexe de soluri brune podzolite, cenusii de padure, pseudoglaice podzolite, hidromorfe, avand un profil putin diferentiat si in unele cazuri deranjat de procesele de alunecare. Arealele afectate ale alunecarii de teren sub forma de curgeri noroioase, deplasari in stare violenta, de pe versantul nordic al Dealului Plesa sunt chiar lipsite de invelisul de sol ori contin soluri ingropate in masa deluviala. Complexele de soluri din zonele cu alunecari de teren necesita un ansamblu de masuri de inbunatatiri funciare, plantatii pomicole, impaduriri, drenaje, scoaterea de sub ecces de umidiate, terasarea versantilor, pasunat rational, amplasarea corespunzatoare a drumurilor, etc.
Flora si fauna
| In lunca Siretului s-au facut plantatii cu esente moi de plop, salcie pentru protectia si consolidarea malurilor. Vegetatia spontana ierboasa ocupa areale restranse aflate in imediata vecinatate a padurilor si pe versantii defrisati in trecut. Pajistile naturale cuprind specii de Festuca, Rubra, Foa Transesis, Lolium Perene, Agrestis Tenuis, Trifolium etc., cu valoare deossebita pentru economia zootehnica. |
· |
Insumeaza ca suprafata 319 ha reprezentand paduri de foioase, preponderente stejarul, carpanaul, fagul in amestec cu artarul, cires, tei. Aceasta padure este alcatuita din specii ca mierea ursului, firuta de padure, rogozul, urzica. Discontinuu apar si arbusti ca alunul, sangerul, cornul, socul. Din totalul fondului forestier aproape o treime are functie de protectie, ori de interes social, intrand in zona de agrement al orasului Suceava. Difererenta (circa 2/3) insumeaza un volum de masa lemnoasa de peste 364 mii mc, apartinand Ocolului Silvic Suceava. In componenta vegetatiei ierboase mezofile a luncilor mai apar specii de rogoz, stanjenel de balta, iarba campului, etc. Din punct de vedere stiintific remarcam prezenta pe teritoriul comunei a unor plante rare, declarate monument al naturii: Frittilaria Moleagris (Moaua pestrita), Trollius Europseus (bulbucul), platanul, zada, papucul doamnei si fagul rosu. In conditiile diversitatii vegetale prezentate, isi duc viata un numar mare de specii de animale.
| Fauna terestra are numerosi reprezentanti ca urmare a prezentei suprafetelor forestiere ce constituie adapost: mistret, caprioara, vulpe, cerbul, iepure, iar in vegetatia de ierburi de harciog, popandac, soarecele de camp. Fauna padurilor cuprinde o diversiate de specii ciocanitoare, privighetoare, cucul, pitigoi, gaita, mierla, pitulicea, turturica, lastunul, randunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viata al unui numar mare de specii de pesti: scobarul, cleanul, crapul, mreana, caras, bibanul, stiuca. |
· |
Populatia
| Din sursele pe care le avem la indemana in scopul reconstituirii istoricului celor trei sate componente ale comunei Adancata putem urmari evolutia numarului de locuitori abia incepand cu sfarsitul secolului al XVIII lea. In anul 1772 din « Dosare moldovenesti si muntenesti », apare cu un numar de 35 de case si aproximativ 150 de persoane. |
|
Dupa 1832 apare o crestere spectaculoasa a caselor si a populatiei ca urmare a migratiei oamenilor din Bucovina. Asadar printre cei dintai locuitori ai satului Adancata s-au aflat ardelenii si bucovinenii, de aici si graiul specific satului, in comparatie cu satele din jur. Pana in primele decenii ale secolului al XIX lea, populatia satului Adancata inregistra o crestere considerabila de la 35 de case in jurul anului 1772 ajungand la 204 in 1832 fapt care indica o populatie de aproximativ 700 locuitori.
La ultimul recensamant al populatiei din anul 2002, populatia comunei numara 4093 locuitori, cu 1302 gospodarii. Majoritatea locuitorilor sunt romani, 4080 romani si 13 persoane de etnie roma. Populatia masculina reprezentand 48,8% iar cea feminina 51,2%. Urmarind structura pe sexe din 1923 pana in prezent, constatam aceeasi situatie impusa de numarul mai ridicat al femeilor in raport cu barbatii.
In prezent, populatia comunei Adancata se cifreaza la circa 4200 locuitori.
|
Data actualizarii:
26 noiembrie 2019
Politica de confidenţialitate
|
|
